Cantec de primavara

Pluteste in aer si chiar daca nu e insorita fiecare zi, bagheta ei magica atinge toate cotloanele si nu mai avem stare de stat in case! Caci da, a venit Primavara si toate sunt altfel, insufletite si imbracate cu straie noi.

Cuvintele mele sunt sarace sa descriu anotimpul asta minunat si plin de viata, dar unul din poetii mei favoriti, George Toparceanu, a zugravit-o cum nu se poate mai bine.Asa ca il las pe el:

După-atâta frig şi ceaţă
Iar s-arată soarele.
De-acum nu ne mai îngheaţă
Nasul şi picioarele!



Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi,
Timpul cald s-apropie.
Primăvara asta totuşi
Nu-i decât o copie.

Păsările migratoare
Se re-ntorc din tropice.
Gâzele depun la soare
Ouă microscopice.

Toată lumea din ogradă
Cântă fără pauză.
Doi cocoşi se iau la sfadă
Nu ştiu din ce cauză.

Un curcan stă sus, pe-o bârnă,
Nu vrea să se bucure.
Moţul roşu îi atârnă
Moale ca un ciucure.

Doar Grivei, bătrânul, n-are
Cu ce roade oasele.
Că de când cu postul mare,
Toate-i merg de-a-ndoasele.






Pentru câte-a tras, sărmanul,
Cui să ceară daune?…
Drept sub nasul lui, motanul
A venit să miaune.

Dar acum l-a prins potaia
Şi-a-nceput să-l scuture…
Peste toată hărmălaia
Trece-n zbor un fluture.

Pe trotuar, alături saltă
Două fete vesele…
Zău că-mi vine să-mi las baltă
Toate interesele!
 

 Asa sa ne fie, plina de soare, cantec de primavara si veselie!