La cina...

Probabil stiti cum este perioada aceea dificila din luna...nuuu, nu "aceea" ci aia dinainte de salariu ! Atunci cand concomitent cu banii se termina si proviziile si treci rapid la calcule, inovatii si improvizatii. Cum e cazul de fata...
Asadar, arunc o privire sumara prin frigider, situatia nu e chiar disperata, mai sunt din toate cate putin si decid repede ca  cele cateva bucatele de branza ramase stinghere, o bucata de sunca, ultimele trei felii de rosii uscate la soare (amintire din concediu...) si alte cateva lingurite cu "chestii" de prin borcane si borcanele vor deveni o minunata cina de vineri. Asta pe langa pastele in forma de scoici XXL si o sticla cu sos de rosii din productie proprie...reteta la toamna !
Pana fierb "scoicile" pregatesc umplutura: branza rasa (indiferent de care), sunca taiata marunt, feliile de rosii uscate, o lingura de smantana daca e cazul, o lingurita de sos pesto, ceva ierburi dupa gust, omogenizate bine....

"Scoicile" fierte si lasate putin sa se racoreasca atat cat sa le putem tine in mana, primesc cate o lingurita generoasa cu umplutura si se aseaza intr-un vas stropit cu ulei. Apoi se inneaca cu sosul de rosii incalzit si imbunatatit cu ce crede fiecare de cuviinta (doi stropi ulei de masline, cimbru, sos pesto, un catel de usturoi, ardei iute....) dupa gust si inspiratie.

Nu ne mai ramane decat sa dam vasul la cuptor pentru 20 de minute la 200 grade C si sa asteptam.....
La fel de bine pot fi umplute cu un amestec de spanac si branza (urda mai ales sau ricotta) sau doar cu branza, smantana si verdeata. Parmezanul ras pe deasupra este o optiune delicioasa !
Pofta buna !

...mi-au iesit putin picante, dar nu s-au inregistrat plangeri.
Maine o sa combin un desert bun, cred.

Pentru pitici

Favoritele mele la mesterit sunt lucrurile pentru ''pitici''. Poate ca lucrand pentru copiii mei pe vremurile cand nu gaseai mai nimic dragut sa-i ''gatesti'' recurgeai cu imaginatie si putina indemanare  la confectionatul in casa. Si chiar imi ieseau lucruri dragute...tricotate, crosetate, cusute la masina. Nu mai am nimic de atunci si credeam ca mi-am iesit din mana pana cand am reinceput sa fac ''chestii'' pentru nepotica mea Ana si asa am prins curaj.
Am facut cate cava de un timp incoace si cred ca ma descurc...onorabil. Am insa prostul obicei de a nu face poze la ''lucrari'' si nu prea am cu ce sa ma laud aici. Doar asa, simbolic...

Ea e Ana, iubeste caii si de Craciun m-am gandit sa-i trimit un calut pe care sa-l aiba la indemana !Tot incepe acum la chinezi Anul Calului...

Pentru alti pitici mici am mesterit niste ''saci'' caldurosi de sezon si alte maruntisuri dragalase...

 

Arsenalul de lucru..

Combinatii...dulci

In cazul in care va plictisiti sau poftiti "ceva bun", ar fi cazul sa combinati cate ceva !!
De exemplu, niste mere cu scortisoara si cu un sos caramel....ei?
Cred ca iarna sunt foarte nimerite combinatiile astea care umplu casa de arome buneeee, bune !!
Plus ca nici nu e cine stie ce greu de facut...
Stiu eu un aluat universal de chec cu iaurt pe care, ca de obicei, l-am combinat si la alte prajituri....Recunosc, tot timpul combin cate ceva !
Da, si cum spuneam incepem cu vreo 4-5 mere curatate, taiate cubulete, presarate cu o mana de zahar si scortisoara dupa cum va place...mie imi place ! Dupa ce isi lasa putin sirop se pun cateva minute la foc domol sa se inmoaie, nu trebuie facute praf ca oricum se coc si in aluat...Se lasa sa isi revina pana le vine randul.Ungem generos si tapetam cu faina doua forme, la alegere.Eu am facut intr-o forma rotunda cu gaura la mijloc si una de chec...pot fi foarte bine doua de chec...
Compozitia, in ordinea amestecarii cu mixerul intr-un castron incapator este urmatoarea:
3 oua, 2 pahare de zahar(pana devin cremoase si se albesc), un pahar de ulei, un pahar iaurt si incet cu o spatula sau cu lingra se incorporeaza 3 pahare de faina in care s-a amestecat 1/2 plic praf de copt.Dupa cum aveti si agreati se adauga arome....Simplu !
Ochiometric,  apreciem compozitia impartita in patru, se toarna in forme primul strat, se pune un strat din merele calite si se acopera din nou cu restul de compozitie...gata !!
Se coace in cuptorul preincalzit cam 45-50 minute la 180 de grade.
Daca aveti chef de un moft, pana se coace bunatatea puneti la cale un sos caramel....
Un pahar de zahar se pune la caramelizat pana ajunge de consistenta mierii, se da deoparte si se adauga un pahar cu smantana pentru frisca amestecand cu grija sa nu ne ardem cu abur !! Daca nu se dizolva mai punem pe foc mic si mai amestecam...pentru finete mai adaugam o lingura de unt si omogenizam frumos...
Dupa ce scoatem prajitura artistic pe un platou, turnam generos si neglijent sos caramel si ne desfatam...

Nu e obligatoriu sa fie cu mere....Combinatii placute !!

La gura sobei...

Indeletniciri la gura sobei...vorba vine ca le-am abolit demult !! Sobele...Da' merge si la calorifer, mai comod si mai practic.Totusi, mi-e dor cateodata de teracote....dupa ce desfaceam bradul de Craciun bagam crengutele uscate pe foc si umpleam casa de miros de brad...Glade si Ambi Pur sunt mici copii pe langa treaba asta !! Acu, si daca as avea sobele nu mai pot baga pe foc bradul de plastic !!
Ei, in sezonul asta bunicile mele puneau "razboiul" la treaba....si ce treaba minunata !! M-au fascinat intotdeauna firele, itele , urzeala, batatura, spetele si suveicile care alunecau sprintene printre ele....Rezultatul tesaturilor adevarate continua sa ma fascineze inca....Mai pastrez cateva "relicve" din ce-a fost odata zestrea mamei mele facuta in casa in serile de iarna ! De multe ori ma intreb cum se pastreaza in buna stare inca dupa atata amar de vreme.....si de folosinta!
Si asa, de la cascat gura cu admiratie cum se nasc panze si stergare  pana la incercari proprii de multe ori esuate, de alte multe ori reusite nu a trecut mult....microbul s-a luat si nu m-a parasit pana astazi...
Nu tes, ca nu mai detin tehnica dar lucrul de mana nu ma plictiseste si nu ma oboseste niciodata.....

Acum se chiama "hand made"...e bine si asa, daca pui suflet si iti lasi amprenta !!

Ispravile gradinarului de week end

Da.....mai mult la sfarsit de saptamana si in concedii ne bucuram de gradina...din pacate !
Rasplata pentru cocoasa de munca si straturile groase de colb ajunse pe unde nici nu credeai ca poate ajunge fir de praf vine mai ales toamna !!

Pamantul te rasplateste intotdeauna.....Si unde mai pui satisfactia ....asta nu se poate masura !!
As putea sa merg la piata, e mai simplu....poate si mai ieftin, dar nu-i tot aia !! Garantez..pe cuvant de gradinar iscusit si uneori ....neispravit !

Bun ca painea calda...

Nu cred ca exista aroma mai imbietoare decat a painii coapte !!
M-am nascut intr-o casa unde se cocea paine "profesionist"...in casa parinteaca aveam un cuptor mare,  bunica era mestera la copt si veneau sa coaca paine femeile de pe cateva strazi vecine.Exista un intreg ritual....incepea cu o seara inainte cand veneau la buna sa se programeze si sa-si aduca portia de lemne pentru ars cuptorul.Apoi se apuca si mama de preparat in troaca mare de lemn faina bine cernuta...cartofii fierti si striviti...sarea...maiaua...distractia cu framantatul era rezervata pe a doua zi dimineata devreme...foarte devreme, cand mama se apuca de framantat bunica ardea cuptorul.Apoi troaca cu aluat se invelea bine in panzaturi tesute in casa si daca era iarna beneficia si de un cojoc !! Distractia incepea abia cand soseau vecinele si incepeau sa "dezbata" la gura cuptorului toate temele la zi....Imi amintesc ca azi forfota lor, "ritualurile", toate uneltele trebuincioase ....lopeti pentru paine, darg pentru jar, trocile de lemn, gripca de ras aluatul de pe ele...multe....Dar nimic nu poate fi comparat cu mirosul intins in toata casa si curtea !!! Gustul e alta poveste...la fel de buna si frumoasa ca si aroma....painea ajungea pentru o saptamana, ultima era foaaarte buna prajita pe plia sobei si "unsa" cu ceva !! Amintiri....dragi si vii chiar daca nu mai e nici buna, nici mama, nici aceeasi paine....
Colacii si placintele alta data....

Image via Love for all seasons

Inceputuri...

 

Iata-ma in fata ''foii'' mele, emotionata si incurcata ca o scolarita !!
O sa impartasesc cu voi lucruri frumoase !! Ma rog...care cred eu ca-s frumoase...preocupari si fleacuri de toate felurile care imi fac placere si viata mai frumoasa !!
O sa ne plimbam impreuna de primavara pana toamna foarte tarziu cand frigul ne mana de la spate prin gradina mea minunata unde stapan e Ramos-un dulau frumos... si nebunatic asa ca noi !!
Asta in principal...imi place sa gradinaresc, sa ma lupt cu toate buruienile pamantului ca sa ne bucuram de legume bune si bio....probabil ca nu-s zdravana dar altfel, care ar mai fi hazul?!!
Pe urma daca tot am legume si tot felul de  ierburi minunate de ce sa nu le gasim o intrebuintare delicioasa ? Le gasim....
Si daca legumele sunt bune de ce sa nu recunoastem ca deserturile sun si mai bune !! Ne ocupam noi si de ele.....ca  de aia nu ma mai incap unele fuste !! Da' nu-i nimic ca tricotam....tot felul de chestii si ce-ti trece si ce nu-ti trece prin cap !
Eheee, sa fim sanatosi ca planuri sunt, imaginatie ce sa mai vorbim.... !!
N-am eu, au altii......ca asa ne distram, nu?!

Hai toate bune si frumoase, ganduri inspirate si maini ''dezghetate" !!

 

 

Bun venit calatorule!

Angela, prietena mea și colega mea de enclavă, este un spirit inegalabil și o excelentă mesteriță de bunătățuri; mânuțele ei sprintează ba cu ace de croșetă, ba cu făcălețul în oale, ba cu un dibaci condei.
Și de azi are blog! Și după ce se dumirește cu ce se papă el, ne va pune idei și poze cu ceea ce știm deja că face, să ne învețe și pe noi!

Te pup, draga mea, să-ți fie distracția faină aici!
Ana- Mădălina